Articole

Subscribe

Read more

Busuiocul

Termenul de busuioc provine din limba greacă βασιλευς (basileus), însemnând “rege”, despre această plantă spunându-se că a crescut pe locul unde Împăraţii Constantin şi Elena au descoperit Sfânta Cruce. Este numit in popor si vasileac, borjolica sau bosioc.

Busuiocul

  • Afte: pe lângă tratamentul clasic cu soluţie de bicarbonat se recomandă şi gargară cu infuzie din 2 linguri de plantă la 100 ml apă.
  • Dureri (colici) abdominale la adulţi (enterocolite, pancreatite, sau în anumite tulburări neurovegetative): infuzie din o linguriţă plantă la o cană de apă, 2 căni/zi, după mese
  • intepaturi de insecte: se freacă locul înţepăturii cu busuioc proaspăt, zdrobit.
  • Meteorism (balonări): infuzie din 1 linguriţă plantă la cană, se beau 2 căni pe zi.
  • anorexie, bronşită, cefalee, colită, diaree, enterocolită, gripă, insuficienţă cardiacă (cu edem), infecţii urinare, răceală, vomă, ulcer etc.
  • Regleaza glicemia. Efectul cetonelor din ceaiul de busuioc se face resimtit si in planul capacitatii hepatice de a creste sau micsora proportia glucozei din sange. Astfel, celulele ficatului, activate specific de substantele prezente in ceaiul de busuioc devin mult mai reactive la variatiile de concentratie a glucozei din sange. Ca urmare, variatiile de glicemie vor fi rezolvate cu mai multa promptitudine de ficat. Cercetarile efectuate prin simulari pe calculator au dovedit ca un consum zilnic de ceai de busuioc pe o perioada lunga poate reduce cu 50% riscul crizelor de variatie de glicemie
  • Efecte asupra sistemului nervos Ceaiul de busuioc contine patru tipuri de substante cu efecte indirecte asupra functiilor nervoase. Unul dintre cei mai importanti factori a fost descoperit recent de neurobiologii olandezi. Acesta are o structura asemanatoare dopaminelor, mediatori informationali din creier. Desi in cantitati infime, alcaloidul are un puternic si rapid efect asupra functiilor psihice.